Probabil ca ati observat cu totii ciclicitatea lumii in care traim. S-ar parea ca aceasta ciclicitate, se aplica in toate domeniile asigurand un oarecare echilibru al vietii.
Probabil ati observat cum imbracamintea eleganta este alternata cu cea "de strada" in inspiratia creatorilor de moda, cum fustele scurte si foarte scurte apar si dispar din tendinta, cum se poarta cand cravate groase cand subtiri si cum croielile sunt cand clasice cand nonconformiste...
Acelasi lucru se intampla si in economie... cand crestem, cand scadem...
Cauza acestor cicluri e diferita in functie de autori. Motivatii se gasesc destul de usor, asa cum se gasesc si pe piata bursiera (despre irationalitatea careia am mai discutat).
Motivatiile variaza de la progresul tehnologic ce aduce cu el ruperi de ritm cu un incentive puternic de a schimba vechea tehnologie si o exuberanta investitionala, la anticipatii adaptive, in care bazandu-ne pe experienta ultimei perioade, oamenii sunt fie deosebit de increzatori sau de neincrezatori in ceva si ajungand chiar pana la horoscop sau teorii gen cea a ciclicitatii economice datorata petelor solare.
Avand in vedere ca este ceva ce se intampla de mii de ani, dintr-un punct de vedere economo-biologic, putem considera aceasta evolutie naturala si foarte greu de combatut.
Totusi, omenirea (cel putin partea occidentala) a reusit sa scape de ciclurile negative din ultimii 40 de ani, prin deschiderea unor noi debuseuri (Europa de est spre exemplu), prin injectii monetare (fie QE, fie scaderea succesiva a dobanzilor si intretinerea unui mediu inflationist) sau prin mutarea atentiei catre o alta bula.
Spargerea bulelor in sine nu reprezinta un lucru negativ, ajutand la insanatosirea economiei si la forta necesara unei noi cresteri. Spargerea bulelor este insa un moment deosebit de dureros pentru cei ce au intrat in acel joc... Daca va amintiti "investitorii" de la Caritas au avut un moment destul de dureros cand jocul s-a terminat. La fel si cei de la FNI, SAFI si alte astfel de bule intretinute ce intr-un final au explodat.
Bine folosite, aceste bule duc la concentrarea puterii in anumite maini. Lucrul acesta s-a mai intamplat in economia mondiala, in toate zonele, existand perioade in care anumite categorii sociale au reusit sa domine si sa obtina conducerea. Si acest lucru tine tot de o ciclicitate politica, perioadele democratice din istoria omenirii alternand cu perioade aristocratice, oligarhice sau chiar cu momente totalitare. Schimbarea regimurilor se intampla de obicei printr-un inceput egalitar, urmat de o perioada in care avantajele incep sa fie distribuite neegal, in functie de performante, performantele sunt apoi ajutate de pozitii si de acumularea de capital in principal in mainile unei clase restranse, apoi la puteri de monopol si intr-un final la o conducere discretionara impotriva careia se face o revolutie/ rascoala.
In acest moment, suntem intr-un moment in care progresul social este facilitat de structura organizatorica dar in care deja diferentele in ce priveste capitalul sunt mari intre decila cea mai bogata si celelalte decile ale populatiei. Lucrul acesta s-a intamplat in mod pur natural dar acum cei 5% care controleaza majoritea bogagiilor influenteaza puternicviata economica si politica mondiala (vezi bailouturile celor mai importante banci, razboaiele impotriva tarilor producatoare de petrol, ajutoarele FMI si conditiile puse de acestea, conducerea FED etc...).
Mergand mai departe pe aceasta ciclicitate, urmatoarea etapa ar trebui sa fie cea despre care vorbeam intr-un post trecut... cea in care munca unei persoane scade ca importanta in incercarea de a plati datoriile uriase acumulate de-a lungul timpului. O astfel de transformare s-a intamplat deja in tari precum Japonia.
Stiu ca e greu de crezut ca se poate intampla asa ceva dar privind modificarea radicala provocata la nivelul societatii japoneze care se falea cu o stabilitate a fortei de munca demna de invidiat (angajati pe viata in aceeasi firma) si care a ajuns acum la momentul unei alergaturi nebune dupa joburi. Pun pariu ca acum 20 de ani, daca am fi intrebat un japonez daca s-ar putea sa nu isi poata plati un credit de o valoare redusa deoarece somajul ar fi atat de mare ca nu si-ar fi gasit un loc de munca ar fi ras... Creditele erau pe atunci ieftine, atat din cauza banilor ce invadau piata cat si datorita sigurantei locurilor de munca. Si acum creditele sunt ieftine in Japonia dar... valorile bunurilor au scazut substantial, blocand astfel piata.
Care ar fi semnele ce prevestesc astfel de transformari? Cred ca ar trebui sa incepem sa ne temem cand:
- Economia nu reporneste dupa 4-5 ani de incercari disperate (suntem deja dupa 2 ani de incercari disperate iar anul viitor pare unul foarte dificil). Motivul ar fi scaderea increderii in puterea cuiva de a scoate economia din criza ce duce la un pesimism exagerat si astfel la o scadere economica si mai puternica.
- Piata muncii devine dominata de angajatori - salariile scad iar majoritatea angajatilor incep sa aibe contracte de munca pe termen determinat
- Apare dreptul de incetare unilaterala a unui contract de munca fara motivatie din partea angajatorului pentru a le da acestora posibilitatea sa se restructureze rapid
- Statele falimentare nu mai garanteaza depozitele din sistemul bancar in timp ce unii deponenti pierd sumele depuse din cauza problemelor sistemului bancar
- Bugetul de pensii este din ce in ce mai deficitar, lucru ce duce la cresterea abrupta a varstei de pensionare, scaderea pensiilor pana la valori hilare si o lupta sociala intre tineri si batrani
- Dreptul de libera circulatie este puternic limitat in mai multe state pe fondul incercarii multor oameni sa isi reinceapa viata in tari mai putin afectate de somaj sau a incercarii de a fugi de datorii
- Proprietatea asupra bunurilor productive este transferata intr-o mare proportie catre o anumita categorie de persoane
- Povara fiscala creste exponential pentru a ajuta statele sa-si plateasca datoriile acumulate
- Diferentele de venit nu mai pot fi deloc justificate de diferente de productivitate
Lista ar putea continua dar ma opresc deocamdata aici. Dupa o perioada in care bunurile au valori din ce in ce mai mici iar datoriile sunt din ce in ce mai dificil de platit, tocmai din cauza castigurilor mai mici, perioada in care ar trebui sa aibe loc un transfer al proprietatii (despre care am vorbit deja), ar trebui sa urmeze o perioada de explozie a preturilor pentru continuarea ajustarii veniturilor.
Aceasta este probabil cea mai negativa previziune de care pot fi in stare... Desigur ca nu e musai sa se intample asa. Exista desigur posibilitatea reluarii cresterii economice, exista posibilitatea ca bogatii lumii sa isi imparta bogatiile cum faceau prin evul mediu sau varianta unei noi revolutii care sa schimbe tot...
In plus, ca sa fac singur o critica a acestei teorii, in tari cu apa calda s-a verificat statistic fenomenul "regresiei catre medie" in ce priveste averea unei familii. Teoria respectiva spune ca averile cele mai mari de acum 3 generatii s-au transformat pana in zilele noastre in averi medii, in timp ce oamenii cei mai saraci de atunci au reusit (in medie) sa ajunga bogati. E drept ca teoria nu ia in calcul outlinersii dar e in medie valida statistic.
Sunt insa curios care e opinia voastra in fata provocarii exercitate de un astfel de scenariu...
PS: acest post vine ca o continuare a unuia precedent despre "etapa urmatoare" si reprezinta probabil scenariul cel mai rau dintre toate.
Alte posturi interesante asemanatoare referitoare la ce urmeaza dupa criza ar fi ciclul de 4 posturi:
Cauzele crizei
Libertarianismul
Socialismul
Boom again and wait to burst
Postări
16 comentarii:
daca scenariul pe care il prezinti , cel deflationist , o sa aiba loc , din pacate in romania o sa fie destul de trist , mergem pe calea greciei sigur din cate imi dau seama si ajungem la faliment , de altfel cam asa o sa se intample cu majoritatea statelor de mana a doua care in plina criza economica mondiala stau sa se certe pe legi in parlament ... pe de alta parte daca scenariul inflationist o sa aiba loc ( cum isi doresc multi investitori imobiliari si indivizi cu credite ) avem sansa in romania sa speram la putin mai bine , atata timp cat populatia tarii e in majoritate saraca ( fara economii. Imi tot pun intrebarea , daca acum in unele state dezvoltate din ue , criza asta se simte foarte putin , iar noi o ducem in romania asa de rau , cum o sa fie oare in romania cand in acele state din ue o sa inceapa sa se simta criza cu adevarat ???
bule intretinute ce intr-un final au explodat.
Sau au facut implozie?
Dupa o perioada in care bunurile au valori din ce in ce mai mici iar datoriile sunt din ce in ce mai dificil de platit, tocmai din cauza castigurilor mai mici, perioada in care ar trebui sa aibe loc un transfer al proprietatii (despre care am vorbit deja), ar trebui sa urmeze o perioada de explozie a preturilor pentru continuarea ajustarii veniturilor.
Adica urmeaza apoi o crestere exploziva? Sau o scadere exploziva? Imi e neclar folosirea termenului.
Am inteles ca mergi in acest post pe varianta "spre hiperinflatie prin deflatie".
Cred ca interventionismul va fi tot mai mare, taxele si impozitele vor creste, iar in contrapartida activele vor scadea ca si pret.
Cei puternici vor incerca (ca intotdeauna in istorie) sa isi scape pielea pe seama celor slabi. Legarea de glie s-a abolit demult, insa prin metode economice, financiare ea s-a reactivat. Teama (de schimbare) ii face pe tot mai multi sa accepte orice conditii impuse.
Totusi un echilibru se va gasi.
@Mike - Romania are foarte multe asseturi care bine folosite pot genera o dezvoltare fantastica. Motivul: Inca nu s-a facut mai nimic.
Deocamdata nu stam prea rau nici din punct de vedere al datoriei, nici interne, nici externe, chiar daca jucam prost fiecare carte pe care o avem.
Am zis intr-un post despre problemele sistemului de pensii de ce Romania va fi pe butuci in 50 de ani.
@Akhenaton - ai dreptate, e mai corect au facut implozie.
Daca iti amintesti discutiile pe care le purtam cu Flavian si alti bloggeri, spuneam ca toti au dreptate dar in intervaluri diferite de timp. In viziunea celor prezentate mai sus, aceasta etapa ar trebui sa dureze pana cand se va realiza intr-un procent destul de mare transferul proprietatii.
Totusi, e doar o varianta de lucru cu o probabilitate atasata.
si care este pana la urma scenariul tau in urmatorii 30 de ani ?
articolul e interesant, dar ce ne facem cu japonia?
Elitele din varful piramidei sociale au acumulat un procentaj excesiv al averii generale rezultand in consum redus din partea populatiei si a unui dezechilibru pregnant intre cerere si oferta.
Elitele au doua optiuni:
1. Incerca prin toate mijloacele posibile sa isi mentina averea, si aici ma refer la puterea de cumparare a banilor, la valoarea activelor imobiliare si bursiere. In aceasta situatie asa cum e spus pe acest site exista riscul unor grave miscari sociale. Oamenii care nu au servici au timp de revolutii, elitele riscand sa piarda totul. Scenariul deflationist este aplicabil intro oarecare masura.
2. Elitele realizeaza riscul scenariului 1 si accepta inflatia, adica scaderea puterii de cumparare a banilor detinuti. In paralel prin inflatie creste pretul bunurilor de stricta necesitate si scade pretul activelor imobiliare si bursiere versus bunuri de stricta necesare. Din acest scenariu rezulta scadere a averii elitei raportata la avere totala generala si se poate evita riscul rupturilor sociale. Inflatia poate duce si ea la riscuri majore in caz de hyper inflatie sau de pierdere generala a increderii in sistmul financiar fiat si migrarea catre un sistem financiar bazat pe aur - argit, metale pretioase ce se afla in procentaj covarsitor in propietatea elitelor ducand scenariul 2 spre finalitatea scenariului 1.
Diferenta intre scenariul 1 si 2 sta in modul unitar in care elitele colaboreaza existand posibilitatea rivalitati intre elite pentru reducerea averii unora nu a tuturor. Factiuni a elitelor ce au pierdut avere si putere, le raman totusi suficiente cunostinte si mecanisme pentru a porni revolutii impotriva elitelor ce au ramas cu averea intacta.
Introducere. Critica. Vorba lunga, saracia omului. Text stufos, idei putine. Vorba anonimului: si pana la urma cum vor fi urmatorii 30 de ani ? Of, of, defect profesional, ce ne facem noi cu astia de la marketing... :)
Cuprins. Explicativ. Vorba animatilor. Se scumpeste hrana ? Da. Se scumpeste benzina ? Da. Se scumpeste intretinerea ? Da. Pai atunci de ce mai vorbim despre Japonia ? Prin deflatie catre hiperinflatie. Trademark... :)
Concluzie. Finala. Zicea cineva ca secolul 21 va fi spiritual sau nu va fi deloc. Parafrazand, in urmatorii 30 de ani omenirea va trebui sa-si rezolve in primul rand problemele energetice. Odata rezolvate, economia oricum nu va mai fi deloc. Cand ai energie la discretie pentru ce sa mai muncesti ? Pentru bani ? Yeah, right. Pasiuni, placeri, proiecte personale da. Munca, nu.
Mda, a fost simpatic acest animalutz cu comportament de capusa, care nu stie cum sa suga cat mai multe resurse pentru a creste la infinit. Economia e specie pe cale de disparitie. Oricat s-ar chinui unii sa o mai protejeze, e pe duca. Get used to it... ;)
@anonim - Scenariul meu este inflatie deocamdata urmat in vreo 5 ani de deflatie. Aici insa vorbeam de un alt scenariu, ceva mai SF.
@cristi - In Japonia avem o categorie de persoane ce au scazut f mult din punct de vedere social, somaj in crestere, o categorie care au ramas angajati si se lupta sa-si plateasca datoriile, ei si urmatoarele generatii fiind complet underwater si o alta categorie care prospera... ce ne facem cu Japonia?
@I-conomics - inteleg ca tu mizezi pe inflatie... dar acest lucru inseamna ca datornici scapa!
@Flavian - ai dreptate. Initial nu am vrut sa-i dau publish (ii mai dadusem odata din gresala) dar in final am vrut sa vad parerile voastre.
Animatii nu vorbesc insa despre terenuri, case, petrol (chiar dupa ce a crescut odata cu revenirea, nu se compara cu 2008) etc... daca vorbim de US. In Romania e alta mancare de peste.
Energia la discretie nu stiu cand o vom avea dar atunci va trebui sa muncim pentru mancare si bunuri.
Daca vei compara cat platesti azi pt energie+ combustibili si cat pe mancare si "plajmi" vei vedea motivele.
Nu stiu daca am inteles insa ultimul comment dar... am intrebat un amic libertarian convins ce va face el ca economist daca totul se va autoregla. Raspunsul a fost scurt si cuprinzator: previziuni!.. da, firmele vor avea nevoie in continuare de consiliere si daca nu mai exista state...
Terenuri, dar agricole. Case, dar la tara. Petrol, dar rafinat. Hrana se scumpeste, joburile la oras dispar, iar motorina e mai scumpa ca in 2008. Se zice ca acum consumam zece calorii energetice pentru a obtine o calorie de hrana. Americanii adica, noi nu ne permitem sa ardem un sfert din petrolul lumii pentru asta, deci rabdam.
Presupun ca odata ce energia e la discretie in fabricile automatizate se vor ieftini si tractoarele care merg cu apa in loc de motorina. Adauga asta la faptul ca azi jumatate din salariul multora se duce tocmai pe benzina, curent, gaz, intretinere si vezi unde ajungi. Crezi ca va mai trebui sa muncesti prea mult atunci ?
Ca ce chestie ? Ce te-ar opri sa-ti faci o casuta cu gradina pe un varf de deal atunci cand intretinerea ei va fi gratis, transportul ar fi doar o chestie de timp nu de cost, iar pentru a-ti obtine hrana pe care n-ai chef sa o cultivi singur e suficient sa lucrezi 3 luni pe an, 2 ore pe zi sau poate nici atat ?
@flavian - sa speram ca asa arata viitorul... chiar daca asta inseamna ca marketerii nu-si vor face treaba si nu vor mai promova un anumit stil de viata:)...
haideti totusi sa ne raportam la viitorul apropriat , pe de o parte ce ma intereseaza pe mine ce va fi peste 50 ani , o sa fiu mos atunci
@ Informati...
Da mizez pe inflatie... de fapt se si vede... in moduil in care bancile centrale tipares... Ok, efectul nu se vede imediat datorita efectelor de delevraging pe M3/M2... dar cind masina creditarii se va reangrena.. simultiplicatorii vor fi iarasi in forta... atunci sa te tii...
@Mike- a mai fost cineva care a spus "on the long run we shall all be dead"... ideile lui domina acum politicile economice din perioada de criza desi nu s-a incercat nimic altceva. In plus, aceste idei nu au functionat in Japonia...
@I-conomics - principalul motiv al cresterii inflatiei este cererea de bani care duce la mecanismul multiplicarii.
Statele nu vor reusi niciodata sa exercite o cerere destul de mare cat sa compenseze lipsa cererii private (decat in tari comuniste).
Un exemplu clar este in aceasta perioada USD-ul... S-a anuntat QE2 si a avut un spike de prabusire dupa care si-a revenit atat in fata eur cat si in fata aurului... ciudat, nu?
IE> subuectul asta e foarte interesant si ar trebui insistat pe el cu mai multpragmatism.
Ma refer la subiectul transferului de bogatie generat de actuala criza.
De la cine, catre cine, de ce, daca e posibila o reasezare sociala a claselor dominatoare cum a fost la Revolutie etc..
Popescu
Da, subiectul e foarte interesant dar va fi imposibil de obtinut o concluzie. Vezi ca s-a publicat lista firmelor care "stau pe cash"... lista din care iti poti da seama cum se redistribuie valorile... si ce urmeaza:)
Cei care conduc lumea financiara (si au provocat aceasta criza) sunt desigur primii in top...
Scuze pt un comment de mai devreme si multumesc Flavian ca mi-ai atras atentia.
@anonim - Scenariul meu este DEFLATIE deocamdata urmat in vreo 5 ani de INFLATIE.
Motivatia este pesimismul acut din aceasta perioada si respectiv atingerea botomului in aproximativ 5 ani. Aici insa vorbeam de un alt scenariu, ceva mai SF.
Trimiteți un comentariu