vineri, 30 iulie 2010

Esti mai bun decat o maimuta?

Ca de inceput de weekend, un filmulet.

Stiai ca din punct de vedere al deciziilor economice, nu esti mai bun decat o maimuta?
O domnisoara a explicat la TED de ce romanii nu isi vand casele desi risca sa piarda mai mult, de ce sistemul monetar ne pacaleste asa usor si... ce sanse avem pentru a nu mai fi pacaliti de sisteme gandite intr-un anume fel... si explica tot folosind... maimute!





cuvantul cu D...

In US spre deosebire de Romania sunt multe institutii care modeleaza mersul economiei, lucru care se traduce mai apoi in multe pareri documentate venite in sprijinul sau impotriva unei masuri. Comparam odata informatiile oferite de Census si cele date de INSSE si ma cruceam! Acolo chiar poti face ceva cu datele.
FED-ul este unul dintre organismele cele mai implicate in economia US. CEO-ul FED din StLouis (membra a Federal Reserve) tocmai a publicat un articol despre potentiala problema a economiei americane (si nu numai)... DEFLATIA!

In engleza pentru ca intelege toata lumea (daca nu, translate.google.com face minuni):
"President James Bullard discusses how the Federal Open Market Committee's current extended period language may be increasing the probability of a Japanese-style deflationary outcome for the U.S. within the next few years and how an appropriate quantitative easing policy offers the best hope for avoiding this outcome." (via economix)

Asta nu suna chiar a bine!... nu suna chiar bine acum si suna chiar rau pentru viitor, chiar daca era predictibil!
Enjoy it... the study...

joi, 29 iulie 2010

Terapie de soc sau graduala?

Citind pe net diferite articole, mi-am dat seama (din nou) cat de creduli sunt romanii... cum sunt ei in stare sa puna stampila pe cel care promite mai mult desi nu a facut nici macar pe sfert din ce a promis data trecuta... cum sunt ei in stare sa creada la nesfarsit ca "va fi bine"... ca politicienii ne vor ajuta... ca vom creste economic etc.

Romania doreste sa se imprumute din nou pentru a plati pensii si salarii... a mai facut asta intr-o perioada de destul de trista amintire... intr-o perioada de dinainte de boomul economic, intr-o perioada in care populatia Romaniei o ducea extrem de rau si datorita imprumuturilor a dus-o si mai rau un timp mai lung.
In general orice imprumut e bun atata timp cat el reuseste sa produca mai mult decat se plateste pentru dobanda plus o prima de risc (deoarece de multe ori calculul de acasa e diferit fata de cel din targ). Cu alte cuvinte e bun daca se transforma in investitii productive, lucru pe care Romania nu l-a facut niciodata.

Exista si o varianta in care un imprumut acum pentru sustinerea cheltuielilor curente e acceptabila: atunci cand suplineste o problema de cashflow pe termen scurt! Daca de maine suntem siguri ca vom creste spectaculos, e ok sa ma imprumut azi de o paine pentru ca voi produce maine destul sa platesc si painea de azi... Nu e cazul intr-o perioada in care pesimismul domina pietele.

Cu alte cuvinte, din nou ne imprumutam ca sa avem mai mult de plata maine... cand maine va trebui din nou sa ne imprumutam...

Acum urmeaza intrebarea? Ce ar prefera romanii daca li s-ar explica in media variantele:
nu avem in acest moment nici o baza pe care sa crestem...
vom avea in continuare scaderi pe o perioada nedeterminata...
daca vom continua sa ne imprumutam vom ajunge sa prelungim agonia mult mai mult
suntem ca un pacient cu un deget cangrenat... putem cere sa fie amputat sau putem astepta sa vedem daca se opreste sau se intinde problema la intregul membru!.. si vedem ce solutie gasim atunci...

In aceste conditii, am o mare intrebare:

Trebuie sa mentionez ca valorile 15-20% si 5-6% nu reprezinta mai mult decat un educated guess, nefiind rezultatul unei modelari garantate statistic si de aceea, cel mai probabil departe de realitate. E imposibil in opinia mea de modelat cat de mult am putea cadea in lipsa injectiilor monetare bazate pe imprumuturi, la fel cum e foarte greu de prezis unde vom ajunge ca scadere la finalul crizei.

miercuri, 28 iulie 2010

Tu cate chitante vei strange?

Intr-un final, micutul Boc se pregateste sa ia taurul de coarne si sa lupte cu evazionistii. I-a zis lui lumea ca e rost de ceva lovele pe acolo si se indreapta hotarat sa reechilibreze bugetul.
Interesant de vazut ar fi unde e evaziunea! Daca il asculti pe don Vladescu de la Mancha, Garda Financiara realizeaza depasiri ale targeturilor si ai putea crede ca evaziunea a fost starpita deja de ceva vreme in aceasta tara... Daca insa apleci urechea la ce spun ceilalti - intre 25 si 35% din economia romaneasca e "economie subterana"- ai putea crede ca traim cu totii din minierit...


In "Modern Trade" nu cred ca sunt probleme mari... majoritatea super/hiper/mega-marketurilor dau chitanta pentru fiecare produs cumparat. Cineva spunea ca in Mall-uri, magazinele de firma uneori "uita" sa dea bonul... s-ar putea dar sporadic asa ca nu cred sa fie e o problema majora nici aici.
Problema pare a fi la magazinele mici si la asa zisa economie greu de fiscalizat (buticuri, amenajari interioare facute de "nea Caisa" pe care il stie vecinu', fast food "de cartier" si covrigarii, service auto in garajul de la parter dar si service-uri ceva mai mari, florarii, pensiuni turistice si chiar hoteluri, transport, productie agricola in gospodarie vanduta apoi la piata etc.).


Propunerea guvernului este una interesanta: hai sa ii facem pe oameni sa ceara si sa pastreze bonul fiscal. Pentru aceasta practica, la finalul anului le vom da inapoi un anumit procent...


Intrebare pentru voi? Cat de atractiva vi se pare oportunitatea de a tine un bon fiscal de 10 ron (reprezentand paine si suc sa zicem) pana la sfarsitul anului, completarea seriei acestuia intr-un formular, insumarea tuturor valorilor, plata unui functionar public care sa verifice corectitudinea calculelor si corespondenta intre bon si fisa completata... pentru a recupera un procent de 10% din TVA-ul de 24% pe care l-ati platit pentru acei 10 Ron... adica aproximativ 0.19Ron...
Ce inseamna pentru stat faptul ca da inapoi 10%? destul de mult intr-o astfel de perioada de criza!


Concluzia? Vom prefera sa trecem in acea fisa in principal achizitiile mari... facute prin insumarea mai multor bunuri achizitionate din superhipermegamarketuri sau prin achizitia de "plazmi" si "lecedeuri"(bunuri de folosinta indelungata de valoare mai mare)... bunuri care oricum sunt fiscalizate...

Vom prefera sa cerem bon si in cazul lui "nea Caisa" care ne cere o suma frumusica pentru reamenajarea intregului apartament? pai cand vom discuta cu domnul Caisa, acesta ne va spune ca daca vrem bon, el va trebui sa-si faca rost de casa de marcat... ca va trebui sa plateasca 24% TVA si in plus si un impozit pe venit/profit... si ca in conditiile acestea pretul pe care trebuie sa-l platesti creste semnificativ (eu as spune vreo 30%)... Cati dintre noi ar accepta sa plateasca un pret cu 30% mai mare pentru renovarea apartamentului stiind ca intr-un final din acesta va primi inapoi aproximativ 2% din suma rezultata? Probabil aceleasi persoane pentru care era atractiva si obtinerea cu "atata munca" a 0.2 ron inapoi...



In concluzie, in forma de acum, aceasta propunere nu face decat sa duca la cheltuieli de la buget, fara a aduce la suprafata prea mult din economia subterana.


Ce se poate face cu adevarat pentru a scoate o parte din economia subterana la suprafata?
Pai acum cam reiau un vechi set de posturi abandonat in vremea aceea: inceput aici cu problemele, continuat aici cu schitarea obiectivelor si apoi aici cu propuneri pentru cateva dintre obiective.
Acest post ar trebui sa ajute la obiectivul nr. 3. scoaterea din zona neagra a cel putin 20% din business-uri


In primul rand probabilitatea ca un cineva sa faca  o contraventie spuneam ca depinde de castigul din acea contraventie  (momentan destul de mare - 24% TVA + impozit pe venit/profit + posibilitatea de a pastra angajatii la negru si astfel evaziunea a aprox 50% din venituri ce ar trebui virate la stat etc.), de probabilitatea de a fi prins (acum destul de mica avand in vedere ca garda financiara nu poate controla prea multi clienti, fiind si ocupata politic), de probabilitatea de a fi condamnat (ma bufneste rasul) si de pedeapsa primita in cazul condamnarii (mai conteaza in cazul in care exista posibilitatea de a da ceva celui care controleaza)?


Asa cum spuneam ceva mai sus, masura propusa nu reuseste sa combata nici evaziunea frecventa de valori mici, nici evaziunea mare si rara.
Cum putem face sa diminuam evaziunea mica? pai prin convingerea consumatorilor sa ia toate bonurile de produse cu valoare mica. Iar asta se face mai degraba prin concursuri (saptamanale / lunare) prin care un bon (din cele multe) primeste o suma frumusica. Stiind cat de mult joaca la "bingo" oamenii care prefera magazinele de cartier fata de modern trade... aceasta ar putea fi o oportunitate interesanta. Ar trebui totusi ceva dezvoltari tehnice pentru a facilita sistemul (toate casele de marcat sa transmita lunar toate datele undeva de unde sa se faca extragerea la sorti sau clientii sa duca toate bonurile undeva de unde sa primeasca in schimbul lor alte "lozuri"... dar asta ar presupune alte cheltuieli mai mari si un interes mai mic din partea clientilor).


Pentru varianta evaziunii de valori mari, un bon ce aduce posibilitatea unui castig maricel dar cu o probabilitate mica i-ar face pe putini sa renunte la castigul sigur.
Totusi, majoritatea acestor cazuri presupun "investitii" ce poarta anumite riscuri.
Exemplu: in cazul in care faci renovarea intregii case, ti-ai dori sa fii protejat in cazul in care luna urmatoare "pica tavanul"? dar in cazul in care repari masina la un service neautorizat, crezi ca ar fi bine ca in caz ca se intampla ceva, sa fii despagubit pentru problema?
Acesti triggeri psihologici s-ar putea sa fie destul de puternici pentru a ii convinge pe destul de multi ca trebuie sa ceara bon fiscal, factura si chiar un scurt contract in care sa specifice garantiile oferite. Pentru acest lucru trebuie de asemenea popularizate anumite institutii gen ANPC pentru rezolvarea problemelor cauzate de vendori problematici sau ANAF si Garda Financiara in cazul in care cineva nu emite chitanta.Pentru a fi chiar mai persuasivi se poate oferi chiar un procent din amenda pentru un lead confirmat.
Partea frumoasa e ca avand toata aceasta atentie a mass media, ar fi un moment super pentru a populariza cu costuri minime pierderile datorate evaziunii... si aici nu ma refer nici la parcarea care ar putea sa fie... nici la nici la cladirile frumoase... nici macar la pasaje!


In plus, este nevoie de modificarea unui sistem juridic ce culpabilizeaza acum si pe cel care nu a dat si pe cel care nu a cerut chitanta. Cele 2 parti se vor proteja facand orice fel de condamnare imposibila si astfel, facand sa merite riscul orice castig s-ar obtine.


Metode de rezolvare ar mai fi dar... stiind ca scriu degeaba toate aceste chestiuni, ma opresc.


Ramane insa intrebarea: tu cate chitante vei strange?... si de ce?

marți, 27 iulie 2010

Un altfel de Robin Hood....

De foarte multe ori apare o divergenta intre persoanele care considera ca neplata taxelor ne-a adus tara intr-o situatie financiara precara si cei care considera ca statul trebuie "fentat" deoarece el nu este un bun administrator al banilor.
Intr-o perioada in care se vorbeste asa de mult despre cresterea taxelor, despre taierea veniturilor din cauza lipsei de bani la buget si despre pastrarea bonurilor fiscale, ma gandesc ca ar putea fi un subiect interesant. Incep cu opinia pe care voi incerca sa o argumentez! Au dreptate atat evazionistii (cei care fac evaziune din convingeri doctrinare, nu cei care fura pe fata din "jmecherie" incercand sa aibe un avantaj in fata vecinului), cat si cei care considera ca taxele trebuie platite.

In esenta, taxele platite ar trebui sa se transforme in servicii publice, dificil de "fabricat" privat (precum aparare nationala, justitie, ordine publica), servicii publice strategice sau cu importante externalitati pozitive (infrastructura, educatie) sau servicii publice in domenii unde receptionarea serviciului se face mult timp dupa plata lor facand acele servicii un adevarat rai al hotilor (asigurari sociale)... si cam asta fac.
Problema cea mare este aceea ca serviciile de la stat sunt foarte scumpe! Mult mai scumpe decat am fi dispusi sa platim pentru ele si mult mai proaste decat am accepta. Mult mai scumpe si mai proaste decat daca ne-am asuma riscurile si le-am produce privat!

Motivul? Statul roman ajunge sa mixeze oarecum obiectivele (sociale si de crestere economica) si sa nu le cuantifice in nici un fel pentru a nu fi controlat.
Nu voi intra in discutii despre cum ajunge statul sa faca protectie sociala si intrajutorarea nepotilor pe banii publici deoarece ar fi doar o discutie frustrata in care toti povestim ce ni se pare ca stim. Pt asa ceva exista site-ul procisme.ro.

Problema cea mai mare mi se pare ca apare atunci cand statul intervine in economie luand de la saraci si dand la bogati!
Un exemplu in care statul ia de la saraci? Prin taierea bonurilor de masa din multe institutii si apoi impozitarea acestora. O astfel de masura nu va afecta niciodata un om pentru care acele bonuri reprezinta 1-2% din venituri... Aceasta masura il va afecta insa intr-un mod grav pe cel pentru care bonurile insemnau 10-20%, chiar daca nu va aduce venituri prea mari la buget (avand in vedere ca deja majoritatea firmelor au taiat acest beneficiu, multe chiar fara contraprestatie).
Un exemplu in care statul "da la bogati"? Programul "casa verde" prin care se finanteaza achizitia de panouri solare sau centrale eoliene (a caror preturi au crescut in ultima perioada datorita interventiei statului). Nu prea am vazut eoliene pe blocuri... si nici nu prea ar putea sta fara a provoca potentiale dezastre din cauza vibratiilor. Nici panourile solare puse pe bloc nu ar reprezenta cine stie ce economie avand in vedere un numar mai mare de locatari dintr-un oras asa ca acest program nu adreseaza in nici un fel majoritatea populatiei platitoare de impozite si lovita de masurile de austeritate si de scumpirea gigacaloriei... Poate insa ca guvernantii s-au gandit la populatia rurala care nu are acces la energie deloc!... NU... printre criteriile de evaluare, 20% reprezinta combustibilul inlocuit (care nu exista in cazul celor care au cea mai mare nevoie de energie) si respectiv alti 20% pentru raportul cost beneficiu al instalatiei (adica diferenta intre ce consum aveai inainte si ce consum preconizezi ca vei avea comparat cu costurile)... care in cazul in care inainte nu iti permiteai sa consumi nu va arata foarte bine!

Cu alte cuvinte, acesta este doar un program prin care economia facuta taind bonurile de masa ale unor amarati este cheltuita pentru incalzirea unor vile construite supradimensionat in perioada de boom economic. Pentru acest program se vor cheltui 25 milioane euro anul acesta... Ma intreb cate persoane vor beneficia de el si... cine vor fi acestia?

Acum ii inteleg pe libertarieni cand spun ca statul nu merita banii nostri! Din pacate insa impozitele pe care cineva nu le plateste cresc deficitul fiscal a carui reechilibrare presupune imprumuturi si astfel costuri si mai mari in perioada urmatoare. In plus, faptul ca un agent economic plateste taxele iar altul nu, ofera primului un avantaj concurential nociv pentru economie (la fel cum interventia statului pentru a ieftini anumite metode de incalzire pentru unii face ca preturile, fara bonificatia de la stat, a acelor metode sa creasca si creaza o cerere ce nu ar trebui sa existe pentru acele bunuri).

Daca exista o problema in acceptabilitatea metodelor alternative de productie a energiei, solutia nu este ajutarea unora (alesi pe spranceana) ci revenirea la niste preturi "reale" (nesubventionate) ale energiei care sa stimuleze adoptarea altor metode mai eficiente... in acelasi timp in care de la buget se elibereaza niste venituri in asa fel incat cei care beneficiaza de energie la preturi mai ridicate sa si-o poata permite (taxe mai mici si ajutoare sociale pentru cei care nu si-ar permite sa-si incalzeasca locuintele pe timp de iarna din pensie).

Ar trebui sa fim cu totii egali si sa platim la fel pentru serviciile pe care le-am primit, le primim sau speram ca le vom mai primi dar... fara o guvernare responsabila tot ce platim se duce pe apa sambetei, umfland anumite buzunare!
Robin Hood sau Andrii Popa s-ar cruci sa vada ce a ajuns omenirea... noi nu ne mai crucim... ramanem fara replica si... facem dansul pinguinului...