joi, 26 august 2010

Ma intreb oare cand... si cum?

Multa lume spune ca guvernele vor umfla masa monetara pentru a isi plati datoriile si a acoperi deficitele. Nu pentru ca aceasta ar fi cea mai buna solutie ci pentru ca este singura pe care o stiu!
Si totusi "nu poti repara ceva stricat, stricandu-l mai rau"...
Guvernele totusi incearca si vedem cum in US M2 creste... dar M2 e controlat direct de FED. Important este insa ce se intampla cu M3!... aici intervine problema: M3 scade usor!

Atata timp cat M3 scade, economia nu are cum sa creasca... iar cand economia nu creste dar ai de platit datorii vechi + dobanzile lor, incepi sa ai o problema din ce in ce mai mare.
Despre o astfel de problema vorbeste un raport Morgan Stanley:

MS Default

Ei bine, acum intelegem de ce stress testele efectuate in intreaga lume au valoarea unei cepe degerate, de ce ne putem astepta ca banci mari sa aibe probleme mari iar banci mici sa nu fie ajutate de nimeni, de aceea ne putem astepta ca pe viitor sa nu se mai adauge hazard moral in economie prin salvarea unor banci private cu bani publici...

Au trecut deja aproximativ 60 de ani de cand lumea nu a mai simtit o criza ca aceasta... dar de aici apare problema: ne comportam ca si cand ar fi o criza "obisnuita" cand de fapt e finalul unui ciclu Kondratiev...
Ne comportam ca si cand guvernele ar face inflatie din pix, fara ca banii sa se miste in economie (poate doar guvernul Romaniei ar putea reusi)...

Un lucru merita notat: Criza datoriilor publice nu este europeana asa cum se tot spune! Este globala!!! Si este departe de a se fi terminat!

De asemenea, intr-un tabel de la pagina 3 veti vedea motivul pentru care spuneam odata ca Grecia e o parte mica a Europei care are probleme destul de mari dar... US este un continent intreg cu probleme la fel de mari!

Lectura placuta

4 comentarii:

Anonim spunea...

Popescu> IE cand te intorci din vacanta poate imi explici si mie cum poate influenta emitentul (statul) randamentul titlurilor deja emise, m-am uitat pe raportul Morgan Stanley dar nu am inteles exact. Banuiesc ca nu se refera la fluctuatiile de pe piata ale randamentului ca nu are nici un sens, Emitentul nu are nimic de castigat.

E vorba de impunerea unui nou nivel al dobanzii dupa ce titlurile au fost deja emise?

Informatii-economice spunea...

M-am intors desi... as mai fi stat macar cativa ani:)

Exista 1 mod normal prin care poate fi modificat randamentul real al unui titlu deja emis si respectiv pretul de tranzactionare al acestuia pe piata.
Acest mod se refera la dobanda. Mai exact, cresterea dobanzii (care acompaniaza de obicei lupta cu inflatia) duce la scaderea pretului activului si la scaderea dobanzii reale a respectivului activ.

Totusi, MS, in raportul pe care vad ca l-au sters deja intre timp, se refera la altceva: falimentele guvernamentale!
In cazul unui faliment guvernamental, BIS are cateva parghii prin care creditorii unui stat isi pot recupera banii dar de obicei acest lucru se intampla in timp si nu 100%.
Un exemplu interesant si nu foarte vechi ar fi Argentina.
Avand in vedere ce sume impresionante s-au strans deja ca datorie publica, avand in vedere imbatranirea populatiei si nesustenabilitatea sistemului de asigurari sociale, nu vad prea multe iesiri pentru guverne.

Si ma intorc la un citat teribil:
"Blessed are the young for they shall inherit the national debt."

Informatii-economice spunea...

M-am intors desi... as mai fi stat macar cativa ani:)

Exista 1 mod normal prin care poate fi modificat randamentul real al unui titlu deja emis si respectiv pretul de tranzactionare al acestuia pe piata.
Acest mod se refera la dobanda. Mai exact, cresterea dobanzii (care acompaniaza de obicei lupta cu inflatia) duce la scaderea pretului activului si la scaderea dobanzii reale a respectivului activ.

Totusi, MS, in raportul pe care vad ca l-au sters deja intre timp, se refera la altceva: falimentele guvernamentale!
In cazul unui faliment guvernamental, BIS are cateva parghii prin care creditorii unui stat isi pot recupera banii dar de obicei acest lucru se intampla in timp si nu 100%.
Un exemplu interesant si nu foarte vechi ar fi Argentina.
Avand in vedere ce sume impresionante s-au strans deja ca datorie publica, avand in vedere imbatranirea populatiei si nesustenabilitatea sistemului de asigurari sociale, nu vad prea multe iesiri pentru guverne.

Si ma intorc la un citat teribil:
"Blessed are the young for they shall inherit the national debt."

Informatii-economice spunea...

@Popescu - in postul de azi (12.10) am recomandat un articol care scrie:
"So where is the downside risk? Quite simply, when interest rates go up, the value of existing bonds goes down because new bonds issued under higher interest rates are naturally more in demand than old bonds paying out under lower interest rates."

Sper ca iti raspunde la intrebare...