Criza, Broscutele si Dinarii Piticesti :))

(Povestea updatata a unei mari pacaleli, pornind de la sub-prime-ul broscutelor si ajungand in zilele noastre)

Intr-un satuc de campie a venit un investitor american particular, insotit de asistentul lui.
A batut la prima usa intalnita si a spus proprietarului :
-Uite, eu sunt colectionar de broscute. Daca imi aduci o broscuta, am sa iti dau pe ea 10 dinari piticesti

Taranul a fugit repede in padurea din spatele casei si a luat o broscuta. I-a dat-o investitorului, a luat cei 10 dinari piticesti si le-a spus vecinilor despre afacerea pe care a facut-o. A doua zi fiecare taran s-a dus la investitor cu cate o broscuta pe care a vandut-o cu 10 dinari piticesti.
Dupa cateva zile investitorul le-a spus satenilor : Vad ca afacerea merge, asa ca de azi pentru fiecare broscuta am sa va platesc cate 20 de dinari piticesti.
Taranii au dat fuga in padure, au cules broscute si le-au predat pentru 20 dinari piticesti/bucata investitorului

Dupa alte cateva zile acesta s-a intors in SUA, presat de afacerile de acolo, lasandu-l pe asistentul lui sa vina cu broscutele dupa cel mult o saptamana. Inainte de a pleca le-a spus : "Dragii mei, sunt nevoit sa ma intorc urgent in US. Va promit insa ca la intoarcere am sa cumpar de la voi broscutele cu 60 de dinari piticesti bucata". Si a plecat in uralele satenilor, fericiti de pleasca ce a dat peste ei.

A doua zi asistentul investitorului a adunat satenii si le-a spus : "Fratilor, m-am gandit la o afacere pentru voi. Seful meu se va intoarce peste doua saptamani si va va plati cate 60 dinari piticesti pentru fiecare broscuta. Daca vreti vi le vand eu inapoi pentru 35 dinari piticesti bucata, iar voi le veti vinde cu 60. Profitul vostru va fi frumusel. Ce spuneti?"

Satenii s-au adunat la sfat si au decis ca asa o afacere nu mai prind ei. Au pus mana de la mana, s-au imprumutat pe la cunoscuti, pe la banci, care pe unde a putut si au cumparat broscutele inapoi cu 35 dinari piticesti bucata. Asistentul investitorului a luat banii, a plecat in Sua, iar pe sateni nu i-a mai cautat nimeni, niciodata. Au ramas cu banii dati, cu imprumuturi mari la banci si fara sa detina nici un activ in plus fata de ceea ce aveau inaintea afacerii.

Cam aceasta a fost criza SubPrime a broscutelor din anul 2008... dar de atunci lucrurile au evoluat simtitor asa ca imi permit sa continui gluma...

Satucul acela de campie trecuse deja veniturile din vanzarea broscutelor in PIB-ul localitatii asa ca modificarea pretului din 60 dinari piticesti/broscuta in... nimic a dus la o scadere economica dura.

Localitatea de campie s-a vazut nevoita sa intervina pentru a sustine piata broscutelor despre care se considera ca a fost, este si va fi in continuare un vector puternic de crestere. A infiintat programul "prima broscuta" prin care cei care cumpara broscute primesc de la toti ceilalti jumatate din suma pe care o platesc. Acest program a dus la o incetinire a scaderii pretului broscutelor, chiar daca acest pret scadea in continuare.

Mai mult, bancile (apartinand acelorasi investitori) care au finantat afacerile cu broscute ale satucului cu 60 de dinari piticesti/broscuta au vazut cum li se degradeaza portofoliul. Chiar daca ei pana atunci au apucat sa impacheteze creditele ultraperformante si deosebit de sigure pentru broscute si sa le vanda altor tarani, exact cum investitorul american le vanduse satenilor, au cerut un bailout satesc in asa fel incat ei sa nu dea faliment si sa poata finanta in continuare cererea de broscute. Primaria, observand riscurile sistemice asupra intregii localitati si riscul somajului a decis sa se imprumute in continuare din alte surse pentru a sustine activitatea de productie a broscutelor si mai mult, sa garanteze orice astfel de afacere, preluand toate riscurile si distribuindu-le la nivelul intregii comunitati de tarani.

In acest moment, taranii se bucura de un stoc mare de broscute (care ajunge pentru vanzarile urmatorilor cativa ani in ritmul din 2008), de un exces de unelte pentru prinderea broscutelor, de datoriile proprii pentru productia si achizitia a cat mai multe broscute, de datoriile intregului sat pentru a sustine preturile broscutelor si de datoriile intregului sat pentru a sustine pe cei care i-au imprumutat pentru productia de broscute... ce sa mai... sunt datori vanduti!

Tot ce spera ei acum este ca investitorii si bancile vor printa destui "dinari piticesti" pentru ca ei sa scape de datorii iar broscutele sa ajunga din nou sa coste 60 sau chiar 70 de dinari piticesti... (Edit:) Pentru a profita de printarea dinarilor piticesti si deci de devalorizarea acestora din perioada imediat urmatoare, taranii au ales bunuri despre care stiu ca isi pastreaza valoarea in astfel de situatii de inflatie: Soparle si Gandacei... Acestea reprezinta doua active puternice, despre care toti investitorii sunt de acord ca vor avea o crestere exponentiala in perioada urmatoare... bunuri sigure, nu ca broscutele! Stiind ca in conditii de inflatie pana si pretul broscutelor va creste, vechii vanzatori de broscute recomanda sa cumparam in continuare asa ceva acum... pana nu e prea tarziu!

Bancile insa nu si-au recuperat inca "pierderile" asa ca printarea dinarilor piticesti mai asteapta un pic...

Va voi tine la curent cu ce se intampla cu Criza, Broscutele si Dinarii Piticesti pe masura ce povestea se dezvolta...

Asa cum v-ati dat seama, povestea aceasta e doar un pamflet... nimeni nu ar fi nebun sa se imprumute pentru a produce sau achizitiona broscute, nimeni nu ar fi nebun sa dea bani pentru asemenea afaceri si nici o administratie publica nu ar putea fi destul de nebuna sa garanteze asa ceva si sa-i salveze tocmai pe cei care i-au pacalit pe votanti... Tocmai de aceea, orice asemanare cu fapte si evenimente reale este o pura coincidenta... si nici Dinari Pitcicesti nu exista:))...