miercuri, 15 septembrie 2010

2 ani...

Au trecut deja 2 ani de la momentul in care intreaga lume a amutit la anuntul ca Lehman Brothers a dat faliment. Atunci o lume intreaga a vazut ca imposibilul se poate produce... oricand!
Imaginile cu absolventi de MBA imbracati la costum care paraseau cladirea de pe Wall-Street au facut inconjorul lumii la fel ca imaginile unui al eveniment dintr-un alt septembrie.

Ce s-a intamplat intre timp?
Nu multe! Guvernele din intreaga lume au intervenit, nationalizand pierderi private cauzate de castigurile excelente din perioadele precedente, bancile au profitat de moment si si-au redresat situatia financiara, revenind repede pe plus, vulturii au tabarat pe entitati destul de mari cat sa atraga atentia de la lucrurile importante si sa permita speculatii profitabile, lumea s-a impartit intre cei care vad ca urmeaza intai deflatie, cei care asteapta inflatia si analistii publici ce vad doar cresteri economice sustenabile.
"Noi" ne-am luat un imprumut de la FMI, intai ca centura de castitate, apoi ca ultima speranta de a pastra situatia sub control, am restructurat destul de panicard sectorul privat crescand totusi productivitatea pe seama cresterii volumului de munca, am uitat complet de cresterile salariale promise in campania electorala, am taiat salariile bugetarilor dupa ce le-am crescut pe cele ale cui trebuie, am crescut TVA-ul si acum asteptam si cresterea economica...

Pe scurt, eu cred ca au fost 2 ani din care putem invata multe, atat despre urmatorii ani cat si despre tot restul vietii.
Pacat ca dupa ce acum le vom invata, in cativa ani le vom uita ca de obicei.

Ce urmeaza?
Din punctul meu de vedere consider ca bounce-ul pe care am stat in ultimul an s-a cam terminat.
In primavara toti spuneau ca Eur va ajunge sub paritatea cu USD si ca lucrurile vor merge bine in US si rau in EU. Am spus de pe atunci ca desi nici EU nu sta bine, US arata mult mai rau din punct de vedere fundamental...
Acest optimism referitor la US, faptul ca EU a iesit mai tarziu din vizor si sentimentul pozitiv al pietelor au ajutat mult la bounce-ul acesta dar... pe piata se observa in ultimele zile ca lucrurile se schimba.

Dupa ce Eur ajunsese la 1.2, a urcat usor si apoi a sarit spre 1.3.
Aurul si argintul au avut o perioada interesanta in ultimele zile aratand ingrijorarile din intreaga lume.
Japonia s-a cam saturat de modul in care US controleaza economia mondiala si face miscari puternice.

Cu alte cuvinte sentimentul pietelor se schimba aducand cu el o modificare majora a perceptiei fiecaruia dintre noi referitor la ce urmeaza. Iar modificarea perceptiei modifica la randul sau comportamentul. Nu mai spun ca modificarea comportamentului unui numar semnificativ de persoane duce lamodificari economice mai mari.

Chiar daca spuneam ca va mai dura un timp... chiar daca ma asteptam ca lucrurile sa se deterioreze doar prin noiembrie- decembrie acum, dupa ultimele miscari am impresia ca lucrul acesta se va intampla ceva mai repede.

Merg in continuare pe varianta deflationista si cred ca miscarile din ultima vreme pe aur si argint sunt motivate doar de promovarea intensa a acestora din ultima perioada, concomitent cu inrautatirea rapida a sentimentului. Sper sa nu fie nevoie sa reassesez aceasta ipoteza dar numai viitorul ne va arata ce ne asteapta.

Mult succes tuturor in perioada urmatoare! Vom mai avea ani buni de strans din dinti si stramtat cureaua. Totusi, noi romanii am trecut prin 1997-1998 asa ca sper ca suntem caliti. Revin insa la o intrebare mai veche...
Oare e mai bine sa se prabuseasca totul intr-o luna sau sa scada usor usor timp de mai multi ani? Oare functioneaza mai bine "terapia graduala" sau "terapia de soc"?... sau terapia graduala facuta haotic pentru a proteja/incuraja finii si nepotii?

8 comentarii:

Logosfera spunea...

Cred ca e necesara o terapie de soc, o revolutie. Un V de la Vendetta. Terapia graduala va permite celor aflati la putere sa-si pastreze privilegiile.
O revolutie ar putea reaseza pozitiile sociale in functie de merite. Ma refer aici la toti: de la taranul gospodar din sat care nu va lupta cu altii care primesc subventii, la medicul competent care nu va fi obligat sa castige atat cat merita insumand salariul de mizeri cu spagi grase si pana la politicianul fara aptitudini care va muri de foame.

cristian dogaru spunea...

pai, tu care crezi ca este perceptia majoritatii? cadere brusca sau agonie lenta? eu merg pe a doua varianta, iar cum percpetia da realitatea, doar un eveniment major ar putea genera un picaj de anvergura...om muri si om vedea...

Informatii-economice spunea...

@logosfera - noi am reusit ca dupa o revolutie sa ajungem la terapie graduala... privatizari doar atunci cand cine trebuie sa cumpere e pregatit, liberalizari doar dupa ce s-au instituit destule bariere de intrare si de miscare in piata cat sa mentina anumite monopoluri etc...
@Cristi - evenimente majore se intampla... perceptiile se schimba...

Totusi, cu durere in suflet si eu pariez tot pe o boala lunga in care guvernele isi vor dovedi competenta amplificand problemele pentru a pastra aparentele. Mai sunt din pacate ani buni pana cand cutitul va ajunge la os destul de adanc cat sa provoace o schimbare mai puternica!

Anonim spunea...

Asa cum ti-am spus acum 2 luni pe acest blog..totul se va prabusi indiferent ca vrem sau nu. Eu zic sa ne pregatim pentru o altfel de lume.

Informatii-economice spunea...

@Anonim... Aceasta prabusire poate avea mai multe forme...
Pot fi o serie de L-uri... sau un L cu baza orientata in jos... sau o serie de WWW-uri... sau un I.
In ce priveste acest post, el spune ca lucrurile se vor inrautati si ne mai asteapta o scadere care poate fi prabusire rapida urmata de revenire (in cazul in care guvernele fac ce trebuie) sau o scadere lenta si de durata.

Nu mi-ai zis in ce consta pregatirea! Fiecare varianta presupune alte "pregatiri"...

Anonim spunea...

Popescu> IE cand comentezi ma intreb tot timpul daca te referi la economia SUA, economia mondiala in ansamblu sau economia romaneasca.

De mult ori aduci argumente care se refera clar la ec SUA (de ex pariezi pe deflatie, banuiesc ca in SUA).

Lucrurile se pot desfasura decuplat, iar Romania probabil va dansa pe alte litere ale alfabetului decat economia mondiala.

Din motivele astea sunt putin confuzat cand te citesc..

Informatii-economice spunea...

Corect, vorbesc in principal de economia US care insa este un driver pentru multe alte zone. Bursa noastra evolueaza dupa ce a facut DOW, in toata lumea sunt exact aceleasi probleme de supraindatorare atat publica cat si privata, cauzata de aceeasi expansiune monetara globala...
De aceea consider US ca un "varf de lance" care in continuare da tonul.
Este perfect adevarat ca lucrurile nu vor fi sincronizate in sensul ca tarile se afla pe pozitii diferite de-a lungul unui "learning curve" care insa evolueaza asemanator.
Recunosc ca nu imi place sa fac decat previziuni "evidente" pentru Romania deoareece aici termenul de stabilitate se refera cel mult la perioade masurate in luni.
Ex: degeaba spun eu ca ar trebui sa scada sectorul constructiilor daca guvernul vine cu prima casa 3 in care statul cumpara tot stocul de constructii existente si pe cele in faza de proiect, in scopuri "sociale"... degeaba spun eu ca vom avea scadere economica daca un Operator calculator greseste cateva zerouri la introducerea datelor...

Solutia pentru insanatosirea situatiei globale merge in viziunea mea intr-o singura directie. cu viteze diferite insa.

Flavian spunea...

Subscriu la ceea ce zice logosfera, anume ca sistemul va fi repus pe alte baze si anonimul are dreptate cand spune sa ne pregatim. Pentru aceasta pregatire insist si eu de atata vreme.

Dar daca tot aniversam Lehmanul si ne intrebam ce va urma, eu zic ca un Hypo ar merge acum. Si astia au mancat prea multe savarine... :)

Iote paienjenisul si cum sunt legate intre ele dominourile. Se vede clar cum a impartit AIG banii primiti de la stat si cine pica mai departe daca nu o nationalizau.

Daca a fost interesant, da-le si prietenilor sansa sa citeasca!

A apărut o eroare în acest obiect gadget