joi, 14 octombrie 2010

administratia publica bat-o vina...

Aud oameni care spuneau acum o luna ca lucrurile merg spre bine cum acum si-au modificat un pic speechul. Problematic in viziunea acelor persoane nu este nici somajul, nici lipsa de reforme reale... ci in principal razboiul valutelor si faptul ca marele licurici se pregateste de QE...
"Motorul economiei trebuie pornit stimuland cererea" dar QE este negativ!

Ma gandesc insa cum a ajuns sa functioneze economia:
Avem un tanar zvelt si harnic. El munceste mult si castiga bine. Pe masura ce castiga din ce in ce mai bine mananca din ce in ce mai mult.
Mancand din ce in ce mai mult, tanarul zvelt si harnic incepe sa se ingrase. Depaseste 100kg, trece cu viteza peste pragul de 150 kg si il vedem acum ceva mai in varsta la 200 de kg!
Deja nu mai este tanarul zvelt si desi ar putea fi in continuare harnic, se misca greu si oboseste repede. Mananca insa in continuare destul de mult si are nevoie de un medicament numit... sa zicem QE ca sa reziste.
Din pacate insa ajungem la momentul in care nu mai produce destul cat sa-si sustina pofta de mancare. Economia clasica ar spune ca in astfel de conditii va castiga mai putin, va manca mai putin, va slabi si astfel lucrurile se vor regla de la sine.
Batranul gras insa simte nevoia de a manca si mai cere in continuare, chiar daca nu mai face nimic pentru acea mancare.

Cam asa e acum economia noastra, in mai ales partea publica dar si bucatele din economia privata: un batran supraponderal ce are nevoie sa consume mai mult decat produce, care spera sa gaseasca cerere pentru ce produce si care cere din ce in ce mai multi bani pentru a supravietui.

Problematic este ca cei care conduc aceasta lume nu se gandesc ca poate ar trebui inceput macar acum in ceasul al 12lea un regim, un sport sau ca ar trebui luate orice fel de masuri prin care "pacientul" sa ajunga la greutatea ce i-ar permite sa sa miste la fel de bine ca inainte... nici ca daca va continua sa manance la fel de mult se va ajunge la momentul in care va muri strivit de propria greutate...

Acum haideti sa ne punem in papucii unei stimabile doamne care de 35 de ani lucreaza in administratia publica... sa zicem ca incaseaza bani de la contribuabili la singurul birou unde se poate face asta de la ora 10 la 12, martea si joia. E obisnuita cu toate injuraturile posibile si are acumulate frustrari cat pentru inca vreo cateva generatii. Nu ii place munca ei lucru pe care il lasa de inteles tuturor celor cu care intra in contact.
Munca ei ar putea fi facuta usor de un ATM, o banca sau pur si simplu online. Totusi cineva o mentine in "Schema de cadre".
Aceasta persoana va trebui la un moment sa ramana fara job, nu neaparat pentru ca nu isi mai trateaza bine clientii ci pentru ca nu mai e nevoie de ce stie sa faca.

Intrebarea mea este ce e mai bine sa se intample?
1. Sa i se taie progresiv din salariu pana cand renunta, dupa ani in care si-a exprimat frustrarile cu fiecare persoana ce i-a trecut pe la ghiseu
2. Sa fie concediata din momentul in care vine un sefulet mai cu "cohones"
3. Sa fie lasata pe pozitie pana cand se pesnioneaza urmand ca apoi sa se ia decizia daca se angajeaza alta persoana sau se renunta la acel post
4. Sa i se ofere cursuri de respecializare platite in domeniul ales de ea + sa i se ofere cateva salarii compensatorii care sa o ajute sa supravietuiasca pana gaseste un alt loc de munca
5. Sa i se mareasca salariul si sa i se dea o prima pentru zambet care sa o incurajeze sa nu isi mai verse nervii pe contribuabili





Banuiesc ca stiu care este raspunsul vostru dar banuiesc ca stiti care este raspunsul lor! Da... ei vor salariu mai mare si prima de zambet pentru ca stiu ca "la privat se castiga foarte bine" si ca "nu te poti angaja decat pe pile"...
Cu alte cuvinte minim de efort si daca se poate maxim de pomana. Un comportament economic foarte rational!

10 comentarii:

Tedi Frizerul spunea...

Sa fie pusa sa lucreze altceva. Omul potrivit la locul potrivit. Fara sange, fara remuscari, fara razbunare.

Informatii-economice spunea...

@Tedi - Mentalitatea aceasta de chiar daca ei nu mai au nevoie de mine e ok pentru ca pot sa-mi dedic mai mult timp intr-un domeniu de care e mai multa nevoie ne lipseste cu desavarsire...

Din pacate in intreg domeniul public alegerea celei mai potrivite persoane este un lucru extrem de dificil! Asa ca de obicei se recurge la un nepot, un fin... ceva!

Anonim spunea...

oare nu exista nici o posibilitate ca toti cei care au permis o extindere exponentiala a sistemului bugetar sa fie trasi la raspundere ? pe de alta parte , cred ca basescu boc and company , si-au ales o metoda destul de dura si cu consecinte urate pentru ei la urmatoarele alegeri , n-ar fi fost mai simplu daca aplicau metoda PSD ( devalorizare treptata leu ) ? pe cine au vrut sa salveze ? pe cei de la privat ?

Informatii-economice spunea...

@Anonim - din pacate este imposibil de tras la raspundere persoanele care au extins aparatul administrativ. E imposibil de demonstrat ca acei oameni nu sunt folositori spre exemplu.
Eu m-as bucura ca se "ia taurul de coarne" daca as crede, macar pentru o secunda ca e asa! De peste tot se concediaza si se taie salariile celor "de jos". Poti vedea acest lucru spre exemplu in evolutia salariului mediu pe domenii. Cei "de sus" sunt de obicei feriti de orice fel de efecte negative iar unii dintre ei au ajuns.
Cat despre masura devalorizarii, pentru aceasta era nevoie de ajutorul BNR, care BNR o pastreaza ca solutie de rezerva!

Vranceanu spunea...

Eu am mai spus-o si o repet. Statul este prost administrat si nu se poate continua pana nu devine eficient pe orice cale...iar singura cale este sa reduci numarul de angajati in conditiile unor venituri mici si in cel mai bun caz constante. Eu nu inteleg ce e asa greu de priceput pentru guvernanti...sau de fapt ei inteleg..dar le e frica.

Anonim spunea...

Nu cred ca e posibila devalorizarea leului ca masura de scadere a salariilor bugetarilor pentru ca astfel este afectata intreaga populatie.In plus, nu ar trebui totusi sa respectam anumite standarde UE legate de inflatie?

Informatii-economice spunea...

@Vranceanu - comnplet de acord cu tine pe partea cu ineficienta dar din pacate statul va continuat sa existe atata timp cat vor fi destui cei care il sprijina.
@Anonim - si prin sustinerea cursului este afectata intreaga populatie dar nu acum ci pe viitor, atunci cand va trebui sa platim imprumuturile! in ce priveste standardele UE, acestea devin valabile din perioada de monitorizare pentru intrarea in zona Euro.
Aici mai intervine o intrebare FOARTE IMPORTANTA: ai dori sa intri in zona Euro (presupunand ca vom mai intra) cu o moneda supraevaluata? Grecia a facut asta si uite cat de bine o duce acum!

Anonim spunea...

in legatura cu monezile am obs. ca se petrec lucruri de domeniul sf-ului , de ex., leul se apreciaza fata de euro , euro se apreciaza fata de dolar ( destul de mult ) , in schimb avem in romania cea mai mare inflatie , iar in US inflatia daca e 1%. Oare aici in romania am fost luati toti de prosti? chiar nu au fost gasiti alti tapi ispasitori pentru criza asta ?

InfoEconomice spunea...

@Anonim - Analiza aceasta e facuta doar la nivelul paritatii puterii de cumparare intr-o lume globala, in care teoretic poti cumpara orice de oriunde.
De fapt, din cauza costurilor de tranzactionare (de la transport, vama si pana la informatii si costuri procesuale in caz ca lucrurile nu merg bine), aceasta teorie e infirmata.
In plus, cererea de bani ai unei anumite tari depinde si de pretul banilor acelei tari iar in .ro Dobanda de 6.25% este semnificativ mai mare decat 1% pt zona Euro sau 0.25% pentru US, lucru care compenseaza (cel putin partial) diferentialul de inflatie.

La ce m-as uita mai degraba pt fundamentele leului ar fi situatia contului curent, intrarile de capital (in special sub forma de ISD) si nevoia de finantare a statului.

Informatii-economice spunea...

Pentru ca vad ca numarul voturilor a atins nivelul de la care cresterea marginala incepe sa fie destul de redusa, revin asupra problemei!
41% sustin ca angajatii de la stat ar trebui sa fie concediati. Uitati-va totusi la ce se intampla si in sectorul privat! Oamenii nu sunt pur si simplu dati afara pentru ca parghiile legale sunt putine si contestabile.
E mai bine sa duci totul intr-o situatie win-win! Angajatii sa inteleaga ca este in interesul lor sa plece (le oferi ceva - cursuri + salarii compensatorii), le scazi progresiv salariile / le tai din beneficii urmand sa le cresti in acelasi timp pe criterii clare de performanta, descurajand astfel neperformantii etc.
Amintiti-va ca un sef cu "cohones" de obicei da afara oamenii angajati de seful precedent ca sa-si aduca oamenii lui!

Daca a fost interesant, da-le si prietenilor sansa sa citeasca!

A apărut o eroare în acest obiect gadget